Îți povesteam data trecută de activitatea mea la Toastmasters unde sunt Grammarian.
Înainte de a trece efectiv la greșeala pe care o întâlnesc foarte des, aș vrea să împărtășesc cu tine un gând pe care nu mulți îl știu, și anume ce înseamnă pentru mine Toastmasters.
La început, când am auzit prima dată de acest club de vorbit în public, eu fiind introvertită, am avut foarte mari reticențe. Nici nu îmi imaginam că aș fi putut vreodată să ies în față să le vorbesc celorlalți. Dar un prieten, Florin, a tras de mine. Mi-a spus să vin, să văd doar despre ce este vorba. Nu o să pățesc nimic dacă merg o dată, să văd cum e, cum se desfășoară serile Toastmasters. Și, cum eu sunt o fire curioasă și căutătoare de provocări, am acceptat. Am mers o dată, de două ori, de trei ori până când am prins fluturași în stomac.
Recunosc, nu îmi doream foarte mult să spun un discurs în fața celorlalți, cât să fiu Grammarian. Ce face un Grammarian, de fapt, la Toastmasters? Are un rol. Are locul lui special, este atent la toți cei care ies în față și spun câteva vorbe, identifică greșelile de exprimare, le notează, apoi iese și el în față și le face cunoscute celorlalți.
Asta îmi doream eu, ardeam de nerăbdare să-i ajut pe ceilalți, așa că mi-am luat inima în dinți și m-am înscris. La început, momentul în care trebuia să ies în față era ca și cum aș fi zburat cu parapanta. Emoționant, plin de adrenalină, fluturașii din stomac zburau în mod dezorganizat, dându-mi senzația că mă voi pierde și că va fi un eșec.
Dar aceasta era la început. Pe parcurs, tot ieșind și făcându-mă cunoscută pentru afinitatea mea către litere, fluturașii nu au dispărut, dar au început să zboare organizat. Emoțiile există (altfel aș fi un roboțel), dar acum sunt mai relaxată. Acum mi se pare normal să ies în față, să le vorbesc celorlalți despre ce am observat eu în discursurile lor și să le explic de ce nu se spune „ca și”.
Iată ce a făcut pentru mine clubul Toastmasters unde acum mă simt ca acasă, ca peștele în apă. M-a ajutat să evoluez din punct de vedere profesional, emoțional, personal. Acesta e și scopul, de fapt.
Revenind la greșeala pe care eu o observ foarte des, „ca și”, aș vrea să îți dau o mostră a activității mele la Toastmasters, un fel de lecție online, live, apoi o să revin cu explicațiile de rigoare.
Dar înainte de a-ţi zice cum poti reformula, aş vrea să te întreb dacă ştii ce este cacofonia. O să-l citez pe Pruteanu, cel care a luptat vehement pentru o conservare a limbii române corecte: „Cacofonie e un neologism format din două cuvinte greceşti: kakos, care-nseamnă «rău, urît, prost» şi phone, care-nseamnă sunet. Cacofonie nu înseamnă doar alăturarea «ca cartea», «ca casa», ci orice altă alăturare de sunete ce ne rănesc auzul”. Tot Pruteanu zicea: „Într-o propoziţie cum ar fi, să zicem: «Adesea la şedinţă toţi taţii tac», finalul sacadat şi ţăcănitor e o cacofonie perfectă! La fel, într-o propoziţie de genul: «Mama mea m-a mascat», această succesiune de «ma»-uri, care seamănă cu o bîlbîială, este tot o cacofonie indiscutabilă”.
Iar astăzi mă voi ocupa doar de alăturarea „ca… ca”.
Revenind la Toastmasters, cele trei situații întâlnite la Mihai, unul dintre cei care și-a prezentat discursul marți, la Toastmasters, unde s-a folosit „ca și”, au fost:
- „mă va sprijini pe mine, ca și industrie”
- „ca și metaforă a medicamentelor”
- „să evoluăm ca și societate”.
Așa cum spuneam și în filmuleț, în toate cele trei cazuri nu există nicio cacofonie, „ca şi” folosindu-se în mod automat, fără a ne mai gândi dacă e corect sau nu. A devenit un clișeu, în cele din urmă, un obicei de care e mai greu să te desprinzi. Din păcate.
Eu am identificat două situații în care se folosește această formulare, și anume:
- fie vrei să eviți o cacofonie și e cea mai la îndemână soluție, pe care foarte mulți cei din jur o folosesc (deci te gândești și tu că e corectă)
- fie îți vine automat, fără să știi că, de fapt, e greșit ceea ce scrii sau spui.
În ceea ce privește evitarea cacofoniei, aș vrea să-ți spun că e o falsă rezolvare formularea „Ca și candidat, am dreptul să-mi exprim părerea cu privire la acest subiect”.
Cum poți spune altcumva?
Există mai multe variante.
Cea mai bună soluție este să înlocuiești „ca şi” cu „în calitate de”.
- În calitate de candidat, am dreptul să-mi exprim părerea cu privire la acest subiect.
Uite și alte contexte foarte întâlnite:
Ca șimulțumire, ți-am adus flori. NU. Greșit! Ce să caute aici „ca și”?
Poți spune:
- Drept mulțumire, ți-am adus flori.
Sau reformulezi, înlocuiești cuvinte, pui sinonime, faci un artificiu și intercalezi un cuvânt pentru ca efectul supărător „ca… ca” să nu se producă.
Hai să-ți dau un exemplu:
- Ca și copil, am făcut multe năzbâtii.
Bun. În mod cert, avem de-a face aici cu o cacofonie, pe care, din obişnuință, crezi că ai putea-o evita cu ajutorul lui „ca şi”.
Uite alt mod în care ai putea face acest lucru:
- Fiind copil, am făcut multe năzbâtii.
- Când eram copil, am făcut multe năzbâtii.
- În copilăria mea, am făcut multe năzbâtii.
Totodată, am mai văzut situații aberante în care spui, efectiv, virgulă, atunci când vorbești.
Ca(virgulă)copil, am făcut multe năzbâtii. În niciun caz. Niciodată.
Virgula, fiind un semn grafic, se folosește doar în scris. Atât.
Există vreun caz în care poți folosi cu încredere „ca şi”? Da. Am menționat acest lucru în filmuleț în următorul context:
- Și el, ca și mine, a fost în Grecia. (Și eu, și el am fost în Grecia.)
Să-ți dau un alt exemplu:
- Ca și regizor, nu a excelat. În schimb, ca actor, este foarte expresiv. (Persoana în cauză este atât regizor, cât și actor. E ca și cum ai spune: „El este regizor, dar mai este și actor”).
Care e secretul? Care e PRIMUL PAS pe care tu trebuie să-l faci?
Să devii conștient. Dacă ai de-a face și tu cu o cacofonie, nu folosi „ca şi”. Înlocuiește, inserează un cuvânt, reformulează. Folosește-ți creativitatea. Caută noi cuvinte, sensuri, sinonime.
În legătură cu filmulețul de la Toastmasters, am nevoie de un feedback de la tine. Mi-aș dori să-mi fac un obicei și să postez în fiecare săptămână câte un astfel de material pentru tine și vreau să-ți știu părerea.
În același timp, aș vrea să știu și ce alte exemple în care tu folosești „ca şi” sau ai auzit pe cineva spunând ori scriind așa.
Cu drag,
Vio
Inca o data, Vio, felicitari!
Placut impresionata de lectia de gramatica in direct!
Da, din ce in ce mai multi ”coach”, ”traineri”, ”antreprenori online”, care stalcesc limba romana.
Imi pare rau, dar unele dintre ele sunt stanjenitoare! Vorba ta, intr-un articol anterior – nu mai pot urmari ideea, oricat ar fi de inteligenta, creativa, acaparatoare, fiind focusata pe greselile de forma, ale limbii noastre !!!
Mi-ar placea ca cei din jurul nostru sa fie mai atenti la acest aspect!
Daca urmaresti articolele celor care scriu online pe diverse site-uri, blog-uri, nu stiu daca e unul care sa nu aiba cel putin o greseala!!!
Pacat!
Fac o paranteza – Cineva mi-a spus ca sunt acida!….”Mai greseste omul, draga, important e ce transmite!”…..
O zi buna!
Un sfarsit de saptamana minunat!
Sanatate, iubire, intelegere!
Mulțumesc, Florentina!
Deseori cei care scriu o fac în starea de flux, fără a se gândi dacă e corect din punct de vedere gramatical. Și e ok, momentul de inspirație nu trebuie întrerupt. Ceea ce nu fac însă după ce ies din starea de flux e să reciteasca ce au scris. O dată, de două ori. Iar uneori, chiar nu știu cum să reformuleze sau că trebuie să reformuleze. Sau scriu cum vorbesc ori cum aud ei în jur de la ceilalți.
Cu privire la paranteza ta, pentru unii nu mai transmite nimic, pentru că tu stai și-i corectezi celui din față greșelile, ducându-se pe apa sâmbetei mesajul:)).
Weekend plăcut!
Oai ce ma amuza persoanele care se iau de lume ca nu stiu romana dar au tot greseli in postul in care se plang ca nu mai pot fi atenti la articole de pe net fiindca ai prea multe greseli. Foarte meta.
Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră. Mă chinui să vă urmăresc cât se poate de mult deoarece nu am timp disponibil. Am servici dar locuiesc la ţară si am multe ocupaţii şi în gospodărie. Sunt şi eu un fin observator întrucât mi-a plăcut şi îmi place gramatica limbii române. Acest site nu face altceva decât să-mi reîmprospăteze memoria cu ceea ce în mare parte ştiam din anii de şcoală. Vă felicit pentru orice iniţiativă de acest gen şi sper ca în viitor să am timp să particip şi eu mai activ cu propuneri şi comentarii.
Vă doresc o zi cât mai plăcută.
Îți mulțumesc, Lucian!
O zi minunată și productivă!
Vio
multumesc Vio.
🙂
Materialul e de nota 10 .Multumim pentru lectie.Este bine primita ,mai ales ca in strainatate ,cu sau fara vointa ,stalcim dulcele grai romanesc ,ne exprimam din ce in ce mai „incorect ” dpdv gramatical.
Cu plăcere! Mă bucur să aud că îți sunt utile aceste informații și te felicit pentru că vrei să-ți îmbunătățești nivelul limbii native, deși ești departe de România.
Cu drag,
Vio
Mi se pare foarte frumos ce faci tu aici. Cel mai mult imi place atitudinea binevoitoare, deloc condesecendenta, care nu pare sa mai caracterizeze dascalii / instructorii / trainerii din ziua de azi, fara sa mentionez restul categoriilor profesionale. CA SI pe tine :), ma deranjeaza foarte mult utilizarea necorespunzatoare a limbii romane, dar sunt convinsa ca gresesc si eu frecvent, asa ca voi urmari cu interes postarile tale. Mult succes!
Îți mulțumesc:)!
Vio
Super tare, multumesc mult pentru ajutor.Acum sunt iarasi cu un pas mai aproape de o gramatica cat mai corecta a limbii romane 🙂
Buna Vio, 😀
Am gasit un articol foarte interesant!!! In care jurnalista Ana Maria Dumitrache nu a depus niciun efort pentru a evita cacofonia „când cânta”,ce sa mai vorbim de „ca şi”…
http://redactia4fun.ro/show-biz-pe-glob/snoop-lion-feat-miley-cyrus-ashtrays-heartbreaks-videoclip.redactia4fun
Buna,Vio *
„Ce înseamnă pentru mine Toastmasters”
– Ador denumirea voastră de căcat – ”toast” înseamnă pâine prăjită, deci, maeştrii lu’ pâine prăjită.
Hai că-ţi dau eu subtitrarea. Citeşte mai departe, nu sughiţa, ia cu pâine!
”…, eu fiind introvertită” – înseamnă de fapt – ”…, eu fiind o panaramă egoistă-autistă”.
„…să fiu Grammarian. Ce face un Grammarian, de fapt, la Toastmasters? Are un rol.”
– Prăjeşte pâine.
„identifică greșelile de exprimare, le notează, apoi iese și el în față…”
– ardeai de nerăbdare să-i fuţi in gât pe ceilalți… în faţă… ca găina… sus, pe movila de bălegar.
………. În rest toate cele bune! FII DEŞTEAPTĂ şi nu te mai introverti a doua oară!
TRECI PESTE comentariile mele.
Ţine-o tot aşa!
Rezumă-te STRICT la fapte ŞI NU LA SENTIMENTE, FLUTURI prin maţe – cărăbuşi pe creier.
Barbaţii nu au sentimente, şi NU ”simt”. Fii STRICT raţională. Lasă ”Dallas”-ul şi ”Sărmana Isaura”.
Bună, ciobanule mioritic!
Mulţumesc pentru comentariul tău (un fel de cadou de sărbători). :))
Atât am de zis, LOGIC, aşa cum vrei tu, pe paşi:
1. Închide ochii.
2. Imaginează-ţi că eu îţi spun ţie toate cele scrise de tine.
3. Gândeşte-te la cum reacţionezi şi la cum te simţi.
O seară bună!
Buna , Vio ! Inteleg cand faci o analiza de exprimare , tu sa fii perfecta (sau esti un exemplu pentru ceilalti ) , sa ai grija sa nu gresesti ! Eu ca sa nu fiu judecata , ar fi bine sa nu judec ! Imi pare rau ca iti atrag atetia ,nu stiu daca cineva a observat gresala din exprimarea ta sau prefera sa nu spuna , dar chiar si tu gresesti ! Nu o lua personal dar faci pe lupul moralist si nu suporti sa te critice altii ! Asumati consecintele ! Si eu gresesc , dar pe „vanatorii de greseli gramaticale ” nu-i agreez pt ca sunt ipocriti , se cred mai destepti decat sunt . Altii invata dupa tine , adica tot gresit ! Atentie la neatentie ! Bafta multa pe viitor !
Salut!
Dacă ţi-ai fi scris şi numele, nu doar cuvintele aruncate la modul personal, poate am fi purtat o discuţie „normală”.
În ceea ce priveşte greşeala (nu mi-ai semnalat-o), tu cum ai fi zis?
„Ciobanu mioritic”, când nu are alte argumente pentru a-și susține critica se folosește de atacuri la persoană; culege din mesajul interlocutorului, mărturiile personale, experiențele împărtășite pentru a le călca în picioare, asigurându-și astfel victoria (! jalnică victoie și metodă; de mișel…). Dar demersul lui nu se oprește aici, are nerușinarea de a denatura conținutul și sensul corect al unei misiuni, considerându-se astfel singurul vizionar care a reușit performanța de a vedea scopurile reale ale unei funcții (cea de Grammarian, în cazul de față). Jalnic!!!
Ne bucurăm că aceste excese de zel nu se regăsesc decât la cei care nu au nicio tangență cu învățarea, predarea sau controlul unui mers normal al lucrurilor (al utilizării corecte a limbii). Pentru că dacă nu știați, stimate Domnule Cioban Mioritic, miștocăreala și ironia nu scot în evidență adevărul ci au scopul de a-l denatura, de a-l reduce la tăcere prin aruncarea lui într-un con de umbră.
PS: Vio, treci peste acest mitocan care a învățat să utilizeze internetul, dar nu și regulile minime de bun simț.
Succes mai departe și nu te opri. Ține-o tot așa.