Acum ceva timp s-a iscat o discuţie pe tema cuvântului „căpşune” vs. „căpşuni”. Şi eu m-am aflat uneori în dificultate atunci când a fost vorba să pun un cuvânt la plural. Iar, în acel moment, după cum bine spune Claudiu, cititorul pe care l-am menţionat în videoclip şi care mi-a dat ideea să scriu acest articol, preferam să folosesc singularul.
Nu o să te bag în ceaţă utilizând cuvinte de specialitate. Pentru asta sunt cărţile de gramatică în care o să găseşti termeni ca: „substantive numărabile sau discrete, „substantive nonnumarabile sau nondiscrete”.
Am empatizat cu Claudiu, i-am înţeles frustrarea de a nu şti să folosească pluralul unor cuvinte, aşa că am creat lista de mai jos pentru a-l ajuta.
Pentru început, o să-ţi dau 30 exemple de substantive care unora le pun mintea pe bigudiuri în privinţa pluralului.
– Succes – succese (succesuri)
– Eşec – eşecuri (eşece)
– Remarcă – remarci (remarce)
– Cablu – cabluri (cable)
– Rucsac – rucsacuri (rucsace)
– Varză – verze (varze)
– Vină (greşeală) – vini (pare puţin ciudat, ştiu, dar, deoarece e folosit rar, pare bizar)
– Chitară – Chitare (chitări)
– Coardă – coarde (Chitarele au coarde) (*„corzi” se spune doar atunci când înţelesul substantivului „coardă” este cel de frânghie la ringul de box sau bârnă la casă)
– Monedă – monede (monezi)
– Limonadă – limonade (limonăzi)
– Complex – complecşi
– Curcubeu – curcurbeie (curcubee)
– Album – albume (albumuri)
– Caracter – caractere
– Costum – costume
– Horoscop – horoscoape
– Matineu – matinee
– Sindrom – sindroame
– Muzeu – muzee
– Paradis – paradisuri
– Tapet – tapete
– Teatru – teatre
– Scandal – scandaluri (scandale)
– Balustradă – balustrade (balustrăzi)
– Fântână – fântâni (fântâne)
– Omidă – omizi (omide)
– Pricina – pricini (pricine)
– Dobândă – dobănzi (dobânde)
Ca bonus, îţi voi da încă opt exemple de cuvinte la plural ce pun un semn de întrebare în contextul folosit:
- buton: butoni (la cămaşă)
butoane (la un aparat)
- curent: curenţi (de apă)
curente (politice, filosofice, literare)
- membru: membri (ai unui grup)
membre (ale corpului)
- nivel: nivele (unealtă din construcţie: o nivelă, două nivele)
niveluri (trepte, stadii)
- bandă: bande (grup)
benzi (fâşii)
- dată: dăţi (moment, oară)
date (repere din calendar)
- virus: viruşi (IT, la calculator)
virusuri (agent patogen)
- zmeu: zmeie (de hârtie)
zmei (din poveste)
Acum că am găsit răspunsuri la mai multe întrebări ale mele, dar şi ale persoanelor care citesc site-ul meu, nu voi mai ocoli pluralul cuvintelor problemă.
p.s. Vreau să te ajut! Scrie-mi ce nelămuriri ai, întrebări, curiozităţi, astfel ajutându-i şi pe alţii care, poate, nu au curajul să întrebe.
p.s. 1. Mai am pregătită o listă de „cuvinte-problemă” pentru tine. Însă ţi-o voi da numai dacă mai jos găsesc minimum 20 de comentarii la acest articol.
p.s. 2. Ştiai că există un singur cuvânt care la plural se termină în „ă”? [ ouă]
p.s. 3. Fii blând cu mine în privinţa videoclipului, e prima dată când filmez… şi aşa am emoţii şi mă simt ciudat când mă văd pe sticlă. Dar am trecut de această frică tocmai pentru a fi mai aproape de tine. Vor urma şi alte filmuleţe.
Cu drag,
Vio
Foarte utila lista+articolul si sper sa publici si a doua lista.
multumim Violeta, exista oare o regula de asociere a lor de genul colinda, colonde
moneda- monede
Multumim
Salut! Cu plăcere:)!
Din păcate, nu există o regulă fixă în privinţa formării pluralului.
Să-ţi dau un exemplu:
Două cuvinte care se termină în „ă” pot să aibă plurale diferite.
1. colidă-colinde
2. monedă-monede
dar…
3. şcoală-şcoli
4. bucată-bucăţi
Felicitari inca o data, Vio !
Observ multe variante de punctuatie a substantivului, la vocativ si a punctuatiei interjectiilor in propozitiile exclamative, in site-uri.
Daca ai timp, aminteste sau reaminteste aceste reguli, intr-un viitor articol.
Robert, te referi la topica virgulei, de exemplu? Că substantivul în vocativ nu e pus între virgule?
Buna!
Este se pronunta ‘ieste’ , iar daca ai mari putin viteza de vorbire ar fi mult mai ok.
Numai bine 🙂
Merci, Rebeca…am ceva emoții, sunt încă la început cu filmatul…o să țin cont de sugestia ta!
draga Vio
mi-a placut mult filmuletul tau, ca de altfel toate articolele ,pot sa te intreb cat de gresit este sa scrii sant cu i din a sau sint ?pentru ca pe vremea mea sa se scria
Mulțumesc, Carmen. Mi-ai dat deja o idee de articol, o să tratez problema asta separat.
O zi frumoasă!:)
Apreciind ceea ce faci, intr-o discutie cu sotia mea, am ajuns sa ne dam cu parerea, cu privire la formele plural/singular in cazul ardeilor(sotia) si capsunilor(eu). Dar daca tot suntem la subiect, am putea sa ne oprim si la: capusa, fasa, dreptaci, cu formele lor,m/f(cand este cazul), s/pl. Felicitari pentru abordarea video si pentru modul in care dezbati subiectele.
Bună dimineața:),
Îți mulțumesc mult pentru aprecieri și pentru sugestii!
Weekend plăcut vă doresc, atât ție, cât și soției tale!
Vio
Buna, Vio.
Mi-a placut foarte mult video-clipul tau si cred ca ar trebui sa faci mai multe! Cat despre articol, a fost foarte bun (ca de obicei) si interesant sa descopar ca aveam cateva lacune in ceea ce priveste pluralul unor substantive.. Sunt sigur ca mai am si altele si iti multumesc ca ma ajuti sa le descopar.
P.S. Am si eu o nedumerire: creaza sau creeaza?
Salut, Claudiu,
Cuvintele tale mă bucură și îți mulțumesc și eu, la rându-mi,pentru sprijin.
O zi minunată, cu muuultă energie și veselă!
Vio
Aha! Citind acest articol, mi-am lămurit (oarecum) unele întrebari pe care le pusesem anterior, despre pluralul unor substantive… Şi totuşi, vis-a-vis de un termen dat în lista de mai sus, DEX-ul online sugerează ambele forme de plural ca acceptabile (probabil din nou, în funcţie de context…), şi anume la seminar – seminare/seminarii (http://dexonline.ro/definitie/seminar, declinări).
Deh, o fi dulce şi frumoasă, dar şi tenebroasă pe alocuri, limba ce-o vorbim…
Mult succes!
Forma „seminarii” se pare că este învechită. În versiunea DOOM2 apare forma „seminare” ca fiind corectă.
Și, da, nimeni nu a zis că limba română este ușoară, oricât de dulce și frumoasă ar fi ea:).
Mulțumesc pentru încurajări!
Salutare.
Ma bucur pentru ce faci si te felicit.
As vrea totusi sa intervin cu o opinie aici:
Chiar daca forma „seminarii” este mai veche, ma indoiesc ca este „invechita” si, prin urmare, incorecta. DEX-ul din 1998 recunoaste ambele forme, la fel si Dictionarul ortografic din 2002. Desi DOOM-ul din 2005 da doar forma „seminare”, ma indoiesc ca a fixat astfel definitiv ca forma corecta doar „seminare”.
Numai bine.
Se pare ca unele cuvinte isi schimba pluralul in timp. Care sint regulile dupa care noile forme sint acceptate de catre cei care decid soarta limbii romane?
De exemplu pluralul de țărancă s-a schimbat de la țărănci la țărance de cind am terminat eu liceul in 1986 pina acum.
Din cite inteleg eu limba romana este o limba inchisa, adica vorbitorii nu pot schimba intelesul cuvintelor. Asta in comparatie cu limba engleza care este libera in SUA, neexistind un organ central care sa o reglementeze (poate de aceea SUA nu are o limba oficiala).
In aceste conditii, daca un vorbitor de limba romana face o schimbare, atunci el comite o greseala pina cind ceva academicieni decid ca ceea ce face respectivul urmeaza sa fie corect.
Foarte utila lista, multumim pentru ea!
Salut, Alexandra,
Cu plăcere:)!
O zi frumoasă!
Suppppperrrr !!!! Serios am terminat o facultate si citind articolul tau vad ca unele cuvinte le spun gresit : Spre ex: seminarii -toata facultatea spunea asa nu spunea nimeni seminare!!! Bravooo esti extraordinara si cu siguranta contribui la inchegarea modului corect de exprimare al tinerilor !
Multumesc, Alamna:)!
O zi frumoasa iti doresc!
Vio
Lista este extrem de utila! Nenorocirea este ca aceasta lista spune multe doar celor care citesc sau care cit de cit o viata cultural intelectuala ,daca pot spune asa! Daca ai trai printre electricieni asa cum fac eu de ceva vreme ai auzi zide zi, ” cable ‘ in loc de cabluri si nu doar la palmasi cisi ” la case mai mari”. Deasemenea ti s-ar umple viata de „sindromuri”, „tapeturi” ,matineuri” si altele si mai si, doar datorita faptului ca scoala romaneasca a decazut atit de mult incit nici Huble n-ai putea-o gasi printre sfarimaturile culturii din Romanica ultimilor 22 de ani. Nu stiu ce s-ar putea face. Ar trebui sa ne luam tara inapoi si s-o luam de la alfabetizare iar . Precum comunistii1 Care n-au facut-o insa pentru ca le voiau binele oamenilor ci pentru ca acestia trebuiau sa stire sa citeasca indicatiile masinilor unelte cu care trebuiau sa construiasca „socetatea socialista multilateral dezvoltata”. Citittul si scrisul erau doua „chestii” absolut colaterale. Toate bune !
Mda, revin cu un comentariu la acest articol, deoarece tocmai am primit in inbox acest link (sau… legatura?!). Doua ar fi subiectele pe care as dori sa le abordez. Unul este legat de pluralul unor termeni „problema”, ma refer la cei cu doua forme de plural, in functie de sensul respectiv. In domeniul meu (peisagistica), am cateva astfel de situatii, una dintre ele este „strat”, cu formele sale „straturi” (de flori, de legume etc.) sau „strate” (in geologie, la diversele stratificatii sedimentare). Asa sa fie insa, ma intreb? Pluralul „strate” este ‘oficial’? Personal, nu mi se pare, si dealtfel DEX-ul nu certifica aceasta terminologie folosita uneori (adesea), chiar in domeniul ‘academic’. Mai complicat mi se pare cu „acces”-ul, caruia diverse dictionare ii dau atat forma de „accese” cat si „accesuri”… Partea si mai distractiva apare la articularea horatata a pluralului, am studenti care folosesc pluralul nehotarat ‘accese’, iar articulat „accesurile”. Grrr…
Pe de alta parte, ma tot intreb ce facem cu acest import masiv de terminologie de import… Innultimele doua decenii, ne-am imbogatit limba cu sute de termeni noi, ne… oficializati inca. Desigur, nu vom numi soarece acel dispozitiv cu ajutorul caruia miscam cursorul pe ecran, cu „mouse”, dar ma intreb cum il vom scrie, avand in vedere ca nu este „oficializat”: conform regulilor de scriere a limbii romane, o limba fonetica, ar trebui scris… maus!! La fel cu „ueb”, „șortcat”, „linc” si sute de altele! Problema este ca pentru multi dintre acesti termeni nu avem un singur cuvant ca echivalent in limba romana, ci o expresie, si atunci, este mult mai convenabil sa o iei pe scurtatura… Sa fie oare acesta drumul spre o limba „unica”, internationala? Daca o vom tine tot asa, in mai putin de 200 de ani se va ajunge acolo! Citeam recent un articol in NG pe aceasta tema… Foarte interesant, si… de gandit!
Salut, Vali,
O să iau pe rând dilemele tale:).
Am consultat mai multe dicționare și, în legătură cu „strate” vs. „straturi”, așa e, cum ai zis tu.
– 1.strat, straturi=materie, substanță întinsă pe o suprafață de altă natură;fiecare dintre planurile care alcatueisc sau care separă ceva de altă natură;
– 2.strat, straturi=influență externă în dezvoltarea istorică a unui popor, a unei limbi;
– 3.strat, straturi=(figurat)parte dintr-o clasă socială, categorie socială;
– 4.strat, straturi=fâșie de pământ pe care se cultivă ceva;
– 5.strat, strate=depunere de roci sedimentare, relativ omogene ca structură și grosime.
– „acces” vs. „accesuri”
1.intrare, pl.accesuri
2.atac, izbucnire, manifestare bruscă, repetabilă la interval regulat a unei boli, stări sufletești, pl. accese
Mulțumiri!
Cu plăcere!
O zi excelentă!:)
A, da! Inca ceva, legat de plural, de data aceasta. Ce facem cu „marfa” de import, la… plural? „Shortcuts” sau „shortcut”-uri??! Asta da, problema!!
Am căutat în DOOM și nu am găsit cuvântul „shortcut”. In schimb, am găsit „showroom”, și cred ca am putea aplica aceeași regulă și la „shortcut”.
Există o regulă cu privire la cuvintele împrumutate: cele care se termină în litere din alfabetul limbii române, pronunțate ca în limba română, se scriu dupa modelul românesc (dacă nu vrei să păstrezi forma lor din limba din care provin). De exemplu: gadget-gadgeturi, item-itemuri, week-end-week-enduri, shogun-shoguni, shop-shopuri, showroom-showroomuri.
Și cu cratimă se scriu cuvintele care prezintă deosebiri între scriere și pronunțare:
-bleu vs.bleu-uri, show vs. show-uri, party vs. party-uri, story vs. story-uri
Așadar, întorcându-mă la „shortcut”, conform regulii din DOOM, pluralul ar fi ” shortcuturi”.
‘țeles! Așa va fi.
Buna Vio,
Ma bucur sa te intalnesc.Am citit materialele tale si iti pot spune parerea mea: generatia ,,google,, a inceput sa fie mult mai atenta la modul de exprimare;notiunile de baza ale gramaticii lb.romane au inceput sa fie repuse la locul lor.Regulile noi au bulversat pe toata lumea,numai stii cand se scrie legat,dezlegat,cu ,,i,, din ,,i,, sau ,,i,, din ,,a,,.
Sper sa dezvolti si problema ,,ee,, ; ,,nn,, ; ,,n” in loc de ,,m” si invers.
Din pacate intalnim destul de des greseli gramaticale verbale,nici nu indraznesc sa ma gandesc cum se descurca cu scrisul.
Succes.
Magda
Buna Vio!
Felicitări pentru articolele tale,le găsesc tare interesante .Multumesc.
🙂 Salut, Angy!
Îți mulțumesc!
Vio
Felicitări pentru realizarea acestui site!
Aş avea totuşi o rugăminte… mergând de la premiza că subiectul site-ului tău este limba şi literatura română, mi-am permis să formulez această rugăminte: ca folosirea diacriticelor la scrierea articolelor ar fi ideal să rămână o constantă; am remarcat că în general le foloseşti şi intenţionasem să scriu zilele trecute un comentariu prin care să te felicit atât pentru conţinut cât şi pentru modul de scriere. Sper ca observaţia mea să nu deranjeze. Mulţumesc pentru informaţii, sunt binevenite.
Felicitari pentru video. As adauga si eu un cuvant cu doua pluraluri corecte : vis
– vise si visuri. Vise sunt cele pe care le visam noaptea, iar visuri sunt cele la care visam cu ochii deschisi.
Buna, e de apreciat ce faci si cu siguranta orice ne ajuta sa scriem si sa vorbim corect e bine primit. Cel mai mult din articolul/comentariile tale mi-a placut explicatia pluralului cuvintelor imprumutate. Daca exista niste reguli si pentru pluralul cuvintelor proprii, m-as bucura si eu si sunt convins sa si multi altii sa le aflam. Multumim.
multumim pentru lista!
Cu plăcere:)
O zi frumoasă!
Vio
Felicitari! Nu ma asteptam sa fii atat de tanara.Esti de varsta fiului meu. Ce departe esti!
As avea si eu doua substantive, janta si roata. pluralul intotdeauna suna in cel putin doua feluri
janta=jenti-jante
roata=roti=roate
Multumesc!
Mulţumesc mult!:)
Roată: pl. roţi, iar în expresie se foloseşte „roate” („a băga beţe-n roate”)
Jantă: pl. jante
O seară plăcută!
Vio
felicitari pt ce faci !
sa sti ca si eu tind sa dau o mare bila neagra celor pe care ii aud ca nu vorbesc corect gramatical;
si eu mai fac greseli si ma ajuta articolele tale
eu unul am mai probleme in a pune unul sau doua „i”-uri la sfarsitul unor substantive la plural
Nu stiu dupa ce regula se formeaza pluralul lui horoscop (horoscoape), insa cred ca ar trebui sa fie horoscopuri (la fel ca la scop, scopuri). Nu ar trebui sa fie similare?
din ce stiu eu dupa gramatica „la ureche” eu disting 3 situatii la pluralul COMPLEX:
eg:
complexurile rezidentiale – pluralul este complexURI
complex de inferioritate- superioritate pluralul este compleXE
Complecsii aminoacizilor – pluralul este complecSII
Sa ma corecteze cineva daca gresesc
Mulţumesc, Sorin, pentru completare!
Eu m-am referit doar la adjectivul „complex”, dar intervenţia a completat lista. Aşa e, ai dreptate.
O zi plăcută!
Vio
un exemplu:
sg: piuã
pl: pive
un cuvant care ma urmareste din copilarie 🙂
Mulţumesc, Carmen! Adevărat grăieşti.
Să mai spună cineva că nu e ciudată limba română.:)
la singularul plata, care este pluralul plati sau plate?
plăti
Hey there pleasant web-site! Person. Gorgeous. Fantastic. I will take a note of your blog site as well as make provides nourishment to furthermore? I am glad to get so many valuable details through the particular publish, we need develop far more practices during this respect, thanks for discussing.