„Noştri sau noştrii? Din viteză sau ignoranţă, aşa scriu unii.”
Acesta este mesajul care m-a făcut să scriu despre subiectul ăsta.
Voiam să scriu mai demult despre „noştri”, dar am sperat că se va rezolva de la sine. Am sperat degeaba. 🙂
Şi acum aş vrea să revin asupra mesajului primit.
„Din viteză sau ignoranţă.”
Acest lucru mă duce cu gândul la copilărie atunci când înveţi să scrii. Cum ar trebui să fie procesul de învăţare, astfel încât să fii conştient în momentul în care scrii, fără să fii ignorant sau să scrii în viteză, împins de emoţii?
Aş vrea să-ţi aduc aminte că exteriorul reflectă interiorul. Şi că în spatele cuvintelor e mai mai decât atât. Iar aici mă refer la partea umană, la inteligenţa emoţională.
Din punctul meu de vedere, lingvistica nu ţine doar de cuvinte. Dar despre acest lucru vom mai discuta noi. 🙂
Şi acum să trecem la treabă.
„Noştri” poate fi atât pronume posesiv, cât şi adjectiv pronominal posesiv.
Care este diferenţa dintre cele două forme?
Atunci când ai de-a face cu un adjectiv pronominal posesiv, pe lângă „noştri” observi şi un substantiv.
Exemplu:
Pronume posesiv:
- Ai noştri au plecat.
Adjectiv prononimal posesiv:
- Elevii noştri sunt olimpici.
Când foloseşti „noştri” sau „voştri”?
Atunci când sunt mai mulţi posesori şi mai multe obiecte posedate.
Exemplu:
- Merii noştri nu au dat roade anul acesta. (şi merii, şi noştri – plural).
- Copiii voştri sunt deştepţi.
NU SE SCRIE NICIODATĂ voştrii sau noştrii. Nu are sens.
Recapitulare:
Oricare ar fi locul în propoziţie, „noştri” are un singur „i”. La fel şi „voştri”.
- Oamenii noştri sunt curajoşi.
- Ai noştri vin acasă.
- Ai noştri colegi se pregătesc pentru examen.
Totuşi, foarte des se întâlneşte această formă. Eu încă nu am găsit o explicaţie.
Dacă ai tu o idee, te invit s-o împărtăşeşti cu noi, cei din comunitatea scriebine.ro.
Cu drag,
Vio
Probabil din cauza pronunţiei – dă impresia că sunt doi de i.
E o părere.
Deşi militez pentru o limbă română corectă trebuie să recunosc că, fără exerciţiu, unele noţiuni se cam uită. Eu una mă trezesc de multe ori derutată şi simt nevoia să caut pe google varianta corectă. (desigur, aşa am ajuns pe această pagină 🙂 ) Cred că „noştii” se stâlceşte mai mult prin partea Moldovei, unde avem tendinţa să băgăm i-uri în plus în pronunţie.
‘Nostri’ si ‘voştri’ suna ca ‘emoţii’. De asta multi scriu ‘nostri’ cu doi ‘i’ dar si mai multi scriu ‘emotii’ cu un singur ‘i’. Sunt confuzi.
Nu e adevarat ca in partea Moldovei se folosesti mai multe”ii-uri” ce e drept sunt multe regionalisme dar asta se intampla si in restul tarii cum ar fi in Oltenia sau in Ardeal…nu as putea sa gasesc o explicatie pertinenta pentru folosirea cuvintelor cu mai multe sau mai putine litere… o situatie ar fi ca ar putea suferi de dislexie dar sa fim sinceri cati oameni chiar au o problema serioasa si cati din comoditate sau din auzite li se pare lor ca este corecta forma gresita…
Greşelile din categoria „i”-uri în plus sau în minus, sau folosirea cratimei total aiuristic sunt greşeli de bază. Cel puţin ăsta e punctul meu de vedere.
Există reguli mai dificile, sau nu atât de intuitive, sau pentru care „trebuie să fii conştient” atunci când scrii(ca să te citez): declinările şi folosirea pronumelor de întărire (însuşi, însăşi…), cazuri speciale de verbe care nu-şi schimbă forma, folosirea corectă a virgulei şi multe altele.
Concluzia este că se greşeşte. Şi ce e neliniştitor pentru mine este că greşelile apar şi în cazul unor oameni de la care nu te-ai aştepta să nu cunoască reguli simple de gramatică. Iată şi cazul tău: o autoritate publică!
Fără a intra în discuţia despre „De ce limba română este echivalent cu limba lui ‘merge şi-aşa’? ‘”, explicaţia pentru „noştrii” cred eu că e simplă. Trebuie să intri în mintea scriitorului care vede un plural şi face ceea ce ştie cel mai bine: pune doi de „i” ca să fie sigur (că nu greşeşte). Probabilitatea ca formularea să fie greşită e extrem de mică din start, când funcţionezi sub sintagma „merge şi-aşa”.
Scrisul te reprezinta. Si din viteza si din ignoranta. Tipul de persoana care are toate sansele sa nu scrie corect (in cazul de fata, cu i sau 2), este cea ignoranta. Daca scrii in viteza poti omite, in cel mai rau caz, dar nu poti ignora dar daca ai o atitudine ignoranta fata de scris inseamna esti neglijent sau dispretuiesti limba, dar nu e neaparat rapida acea persoana.