Ai fost atent vreodată la modul în care scrii? La proces în sine. Cum scrii, literă după literă, într-o anumită ordine pentru a forma un cuvânt.
Dacă am da la o parte agitaţia cotidiană şi am observa lucrurile mărunte, viaţa ar fi fascinantă. Ceea ce am observa frumos în natură şi în jurul nostru, la ceilalţi, care sunt oglinda noastră, poate s-ar lipi şi de noi într-o oarecare măsură.
Ei, ce am spus mai sus, despre literele pe care le scrii una după alta, într-o anumită ordine, este valabil şi în cazul cuvintelor atunci când formăm o propoziţie.
Până acum, m-am întâlnit de mai multe ori cu o situaţie care la început era confuză pentru mine.
Atunci când ai un substantiv, iar după aceea, hop!, sare din tufiş şi un adjectiv, cum ştii să-l tratezi? Se acordă, nu se acordă, îl laşi aşa, singur, orfan?
La prima vedere, pare simplu, însă atunci când mă întâlnesc cu o situaţie de acest fel, nu ştii câte întrebări îmi pun. 🙂
Şi să-ţi dau un exemplu:
- Gustul prăjiturii delicioase mi-a amintit de copilărie.
- Gustul prăjiturii delicioasă mi-a amintit de copilărie.
Care este alegerea ta?
Să vedem.
Gustul este subiect. Despre el este vorba în propoziţie.
Prăjiturii este atribut substantival, în cazul genitiv, pentru că este lângă „gustul”. Al cui gust? Al prăjiturii.
Delicios, -oasă, -oşi, -oase este atribut adjectival, pentru că determină substantivul „prăjiturii”.
Întrebarea-cheie care se pune este următoarea:
Este şi adjectivul în cazul genitiv sau nu?
DA. 🙂
Aşadar, alegerea mea este următoarea:
Gustul prăjiturii delicioase mi-a amintit de copilărie.
Hai să mai vedem câteva exemple de acest fel, la genitiv:
- Hainele omului
acestasunt murdare. (greşit)
- Hainele omului acestuia sunt murdare. (corect)
Hainele = subiect; ale cui haine? ale omului (atribut subst. în genitiv); acestuia = atribut adjectival exprimat printr-un adjectiv pronominal demonstrativ.
Părul femeii brunete este strâns într-un coc. (corect)
Părul femeii brunetă este strâns într-un coc. (greşit)
Hai să recapitulăm puţin:
Atunci când ai un substantiv în genitiv (răspunde la întrebarea a, al, ai, ale cui?) şi un adjectiv, acesta din urmă are formă de genitiv, acordându-se cu substantivul.
(regula de bază: adjectivul se acordă cu substantivul lângă care stă şi pe care îl determină)
O zi minunată şi mereu, înainte să ieşi din casă, uită-te în oglindă şi zâmbeşte! 🙂
Cu drag,
Vio
Mulțumesc mult pentru tot ce ne transmiți, dragă Vio. Eu, una, abia le aștept. Mulțumesc! 🙂
Lecțiile…abia le aștept… 🙂
Insala…..nu?
eu ma insel; tu te inseli; el,ea se inseala /sper ca nu m-am inselat/ cu prietenie,stefan
Inseala.
Felicitari Vio pentru subiectul abordat!
Numai ca trebuie sa dai si o prajitura delicioasa acum, ca am innebunit de pofta! 🙂
Mulţumesc, Mioara!
:)) Când ne vedem, ţi-o dau!
O zi frumoasă!
Prăjitura este gustoasă, gustul ei este delicios. În acest caz corect ar fi gustul delicios al prăjiturii sau dacă încerci ceva arghezian , gustul prăjiturii atât de delicios î i amintește de chiulurile de la școală.
Muţumesc pentru „prăjitură”! A fost, într-adevăr, delicioasă, dar şi necesară.
Clare, luminoase şi pline de exuberanţă, explicaţiile pe care ni le-aţi oferit.
Am citit materialul dumneavoastră alături fiind soţia mea, şi ea doritoare de a scrie corect.
Vă urăm sănătate şi bucurii.
Constantin şi Cătălina
Mulţumesc mult, Constantin! 🙂
O zi frumoasă!
Vio