Primesc azi un mesaj (neimportant, făcea publicitate la ceva) care suna în felul următor:
„Î-ţi place să fii în trend vara asta?” Restul nici nu mai contează. L-am şters şi mi-am amintit de toate situaţiile în care am întâlnit eu scris „î-mi”, „î-ţi”.
Deci cum e, până la urmă, cu cratimă sau fără?
Eu zic în felul următor: e fără. 🙂
De ce? Şi ce înseamnă „îmi”, „îţi”? (culmea ar fi să văd undeva scris şi „î-i”).
Cele două forme sunt pronume personale, în cazul Dativ, unde pui întrebarea „cui?”.
Şi avem aşa:
Îmi place să înot. (cui? mie)
Îţi place să înoţi. (cui? ţie)
Îi place să înoate. (cui? lui/ei)
Ne place să înotăm. (cui? nouă)
Vă place să înotaţi. (cui? vouă)
Le place să înoate. (cui? lor)
! De ţinut minte:
„Îmi ‟ şi „îţi‟ se scriu mereu într-un cuvânt. Indiferent de context.
Şi, dacă suntem la capitolul cratime, hai să vedem şi contextul următor:
- Vreau să-ţi dau ceva.
Da, aici e necesară cratima.
De ce?
Fii atent.
Dacă nu am avea cratimă, ar fi aşa: „Vreau să îţi dau ceva”.
E un plus de efort. Şi, pentru a face vorbirea să curgă mai lin, pui cratimă, dar cade „î”.
Asta se întâmplă în cazul persoanelor I, a II-a şi a III-a, la singular.
- să îmi spui -> să–mi spui
- să îmi dai -> să–mi dai
- să îi dai -> să–i dai
Reluăm:
Cratima înlocuieşte „î‟.
- „îmi” şi „îți” se scriu mereu într-un cuvânt.
Îţi dă şi ţie bătăi de cap cratima? În ce situaţie?
Cu drag,
Vio
Zici bine, ca de obicei. 🙂 E fara…
Buna Vio,
Cu drag iti citesc articolele.
Am o prietena careia ii da batai de cap cratima … dar nu la „i-ti”, ci la „a-ti” .
De exemplu, ea ar scrie : „A-ti gustat merele ? ” , ceea ce este gresit .
Oricat as incerca sa-i spun sa inlocuiasca cratima cu i … nu merge … si de fiecare data greseste.
Te rog sa postezi un articol despre „ati” si „a-ti”. Cu siguranta va ajuta multi dintre cititorii tai !
Te pup :*
Mulţumesc, Oana!
Am scris despre asta.
http://scriebine.com/incepe-sa-fii-stapanul-cratimei-ati-sau-a-ti/
O seară minunată! 🙂
Eu cred ca mie nu-mi da cratima batai de cap. Iar pentru asta ii sunt recunoscatoare profesoarei de romana din generala. O femeie exceptionala.
Dar niciodata sa nu spunem niciodata, caci nu se stie cand cratima decide sa-si faca de cap. 🙂
Cum să-i explic cuiva (ca să priceapă !) că nu se zice : „ca și pianist, nu era formidabil” ?
Te referi la „ca și (pianist)”, Victor?
Se pare că acest „î” este un cuvânt, un verb. Se conjugă foarte ciudat, iar frazele în care apare nu au sens. „Î-ți place”, adică „Ție î place”.