Dacă servesc masa, înseamnă că rod din ea? vizavi/a se focusa/alternativă

By | 16/06/2013

a servi masaAm ieşit ieri la plimbare într-un parc  şi am trecut pe lângă un grup de tineri. Erau veseli, cu chef de vorbă.

Eu mă uitam atentă la florile de pe lacul din parc, nişte lotuşi, gata să înflorească, însă ceva m-a făcut să mă uit în urmă. O replică spusă de unul dintre băieţi: „Cum nu ştii ce să-i spui? Îi spui ce cuvinte auzi şi tu mai des. Dacă sunt folosite atât de des, sigur lumea le acceptă”.

Şi  uite aşa ne pricopsim cu automatisme lingvistice. Clişee.

Dacă aş primi un bănuţ de fiecare dată când am auzit „vizavi de acest subiect/problemă etc.”, cred că mi-aş cumpăra o casă. 🙂

1) Vizavi

Se foloseşte doar cu sens local:

  • Sunt vizavi de casă.

În mod greşit, se foloseşte în alte contexte, înlocuind „despre”, „faţă de”, „în privinţa”, „cu privire la”, „în ceea ce priveşte” etc.

Aşadar:

  • Vreau să-ţi vorbesc despre o problemă vizavi de proiectul nostru. (greşit)
  • Vreau să-ţi vorbesc despre o problemă  în ceea ce priveşte proiectul nostru. (corect)

În continuare, aş vrea să-ţi spun şi ţie despre câteva cuvinte pe care eu le aud foarte des. Ca un fel de „trend”, cum ar zice unii, un „trend” molipsitor ca să fii „cool”.

2) A (se) focusa

În dicţionar, nu există „a (se) focusa”, dar o să găseşti „a focaliza‟, împrumutat din franceza „focaliser”, iar în engleză o să întâlneşti „to focalize” şi „to focus”.

Atât „focaliser” (fr.), cât şi „to focalize” şi „to focus” (engl.), provin din substantivul latinesc „focus”, cu sensul „cămin, vatră, cuptor”, din care româna a moştenit cuvântul „foc”.  Iar verbele „a focusa” şi a „focaliza” înseamnă tehnic „a face să treacă, să se unească într-un punct toate razele unui fascicul”.

În prezent, „to focus” se traduce adesea prin „a (se) focusa”, în mod automat preluându-se verbul din engleză şi adăugându-i-se un „a”.

Acum că ştii acest lucru şi vrei să înlocuieşti cuvântul, cum o poţi face?

Ai la dispoziţie mai multe opţiuni:

a se concentra asupra

  • Ne-am focusat pe soluţie. / Ne-am concentrat asupra soluţiei. (corect)

a acorda atenţie

  • Juriul s-a focusat pe cei care au participat. / Juriul le-a acordat atenţie celor care au participat. (corect)

3) Alternativă

„Alternativa” înseamnă „posibilitatea de a alege între două soluţii, între două situaţii care se exclud”. Se referă la o situaţie din care există două ieşiri, deci a fi pus într-o alternativă echivalează cu „a avea de ales între două soluţii”.

Exemplu:

  • Vrei sau nu vrei, asta e singura alternativă.

Ei, în limbajul curent, ce s-a întâmplat?

Cuvântul „alternativă” a început să înlocuiască substantivele „soluţie, posibilitate, opţiune etc.”.

Exemplu:

Sportul sau plimbările în aer liber, două alternative pentru petrecerea timpului liber.

4) A servi masa

Nu ştiu cum, de ce şi când, dar, în timp, „ a servi masa” a căpătat altă însemnătate.

-Salut, Maria! Ce faci?

-Ce să fac, Ioane? Tocmai am servit masa şi acum stau liniştită să se aşeze mâncarea. 🙂

-Ce-ai făcut? Ai servit masa sau ai mâncat? Că nu înţeleg.

-Cum adică? se uită Maria lung la Ion, cu nişte ochi mari, nepricepând întrebarea.

Revenind la oile noastre, „a servi”, în română, înlocuieşte verbele „ a mânca” sau a „a bea”. (sensul greşit)

Când, de fapt, el înseamnă: „a pune, a aduce la masa mâncarea, băutura etc.” (sensul corect).

Deci:

  • Gazda ne-a servit un desert delicios.
  • Tocmai am mâncat ceva picant şi beau multă apă.

Tu ce clişee ştii şi care ţi se par supărătoare?

Cu drag,

Vio

 

11 thoughts on “Dacă servesc masa, înseamnă că rod din ea? vizavi/a se focusa/alternativă

  1. Mirea Laurentiu

    „A achiesa” este un alt cretinism venit in limba romana via lumea politica. Cred ca primul care l-a rostit la noi in tara a fost ,daca nu ma insel ,domnul Roman prin anii ’90.Aquieser este un verb frantuzesc, inseamna daca mi-aduc eu bine aminte a fi de acord cu ceva sau cu cineva ,insa din cite stiu eu romanii n-au fost niciodata francofoni decit in mintile bolnave ale politicienilor care au cautat pe toate caile sa iasa in fata cu ceva, precum paduchii infrunte. Romanii sint francofili,poate. Sint latinofoni cu siguranta, admitind teza general acceptata ca limba roamna este o limba latina, ceea ce nu este in intregime adevarat ,tinind seama ca limba latina vulgara, pe care o vorbeau romanii care au detinut timp 165 de ani 16% din Dacia, era o limba de origine pelasgica, pelasgii fiind primul popor european cunoscut ca fiind asezat cam de la inceputurile istoriei cunoscute pe actualul areal carpato -danubiano- pontic. .Traco -getii erau aici inainte de romani si nu vorbeau prin semne. Vorbeau o limba din care ulterior a rasarit si latina. Prin urmare limba romana nu prea este o limba latina pentru ca noi nu sintem de nici un fel urmasii Romei.Nu-mi vin in minte acum alte cretinisme ,imprumutate in general din engleza pentru ca in ultima vreme ,odata cu PC-ul ,incepem sa ne tembelizam accelerat , dar va asigur ca sint destule.. „Locatie” ar fi alt tembelism care ar trebui sa ne arate cit de cultivati sintem noi la capitolul vorbire in special in mediile de afaceri si-n politica, acest termen insemnind cu totul altceva decit cea ce cred ca spun ‘cultii ‘nostrii interlocutori. „Fortuit” este un alt termen pe care toti desteptii de pe la tembeliziuni il utilizeaza si ni-l baga pe git desi nu-i „forteaza „nimeni la asta ei aflindu-se acolo absolut „intimplator”. De fapt asta si inseamna fortuit- intimplator!In sfirsit, n-are sens! In momentul in care avem oameni politici care au terminat o facultate de ceva inainte sa termine un liceu de ce ne-am face probleme la ce circiuma servim o masa in timpul careia sa ne focusam pe niste probleme vizavi de niste alternative! .La buna vedere !

    Reply
  2. Cristina Douglas

    Singurul cliseu lingvistic care imi vine acum in minte si care este extrem de suparator:

    „a prefera mai bine”
    Pe linga faptul ca nu suna romaneste, nu este corect din punct de vedere gramatical

    a prefera (DEX) = a da intiietate; a considera pe cineva/ceva mai bun, mai valoros.

    Prin urmare, „a prefera mai bine” este un pleonasm.

    Reply
  3. 9 vieti

    Pe mine ma roade „targetul”!
    Nici nu stiu cum se scrie: „target-ul” sau „targhetul” …

    Reply
  4. Adriana

    Pleonasmul „cel mai perfect” e foarte des folosit, la fel si „cel mai superior”.

    Off topic…Vio, spune-mi, te rog, care este formularea corecta : „Platesc PENALITATI din cauza ca nu am respectat termenul limita” sau ” Platesc PENALIZARI din cauza ca nu am respectat termenul limita” .
    Multumesc!

    Reply
    1. Vio

      „Penalizări”. Am căutat în dicţionar şi am tras concluzia că penalizarea este acţiunea penalităţii.

      O zi frumoasă!

      Reply
  5. Adriana

    Iti multumesc frumos, Vio!
    Asa cred si eu ca este corect, dar niciodata nu am auzit la T.V. altfel decat PENALITATI si tare rau imi suna.

    Iti doresc o dupa-amiaza cat mai racoroasa!

    Reply
  6. Simona

    Asta cu servitul mesei e atat de des folosita…. ca s-a impamantenit ca fiind normala.

    Reply
  7. David

    In primul rind vreau sa te felicit si eu, Vio, pentru acest blog. Eu il gasesc foarte informativ, dar in acelas timp distractiv. Un cadru lejer de a invata mai mult. Si totdeauna mai e loc de mai bine :)… De fapt nici nu se poate sa ajungi la capat cu o limba borbita. Se spune ca limba este vie (sau asa ceva). E in continua transformare. Si asta se poate observa si mai usor pentru cei din „afara”.
    Am plecat din Romania dupa ce am terminat scoala in ’87. Acum sunt uimit de cite cuvinte noi s-au introdus si se folosesc la ordinea zilei chiar in Romania . Chiar scriind aici observ titlul de mai jos: „Posteaza comentariul”. Cine a auzit de „posteaza” in ’87? Si aici intra toata gama de cuvinte venite odata cu „netul”… Si inteleg. Sunt cuvinte care nu exista in romaneste, sau nu au o traducere convenienta. Deci n-ai ce face. I-l imprumuti asa cum e si eventual i-i dai terminatie romaneasca.
    Dar sunt si multe cuvinte combinate care nu inseamna nimic nici pe engleza, de exemplu, nici pe romaneste. si totusi se folosesc asa de mult ca multi se si mira daca le spui ca acele cuvinte de fapt nu „exista”.

    Citeva exemple de engleza-romanizata / romana-americanizata:

    – Cuvinte semi-combinate care sunt adesea folosite fara a realiza eroarea
    emergenta = emergency ( urgenta )
    involvat = involved ( implicat ) (poate cel mai des folosit fara a realiza)

    – Cuvinte pe engleza cu terminatie romaneasca
    diluit = dealt (negociat)
    draivuit = drove (condus masina)
    clinuit = cleaned (curatzat)
    plastarit = plastered (dat cu chit)
    senduit = sanded (shmirgalit)
    pentuit = painted (vopsit)
    developat = developed ( dezvoltat )
    …si multe altele. Dar, cum spuneam, aici nu includ cuvintele fara alternativa romaneasca, deci fiind nevoit a le imprumuta.

    – Si nu in ultimul rind, expresii comune in engleza, traduse, dar fara inteles original romanesc.
    Let me know! = Lasa-ma sa stiu! (Spune-mi!, Anunta-ma! )

    Ar mai fi exempe, dar cam asta e ideea…

    (?) (ideea sau idea? Deja nu mai stiu sigur :). In engleza e „idea”… (vorbind de americanizare)

    Numai bine! David.

    Reply
    1. Vio

      Mulţumesc frumos, David!

      Observaţia ta este foarte bună. Chiar e în continuă schimbare (aici e provocarea mea), iar cuvintele din alte limbi sunt folosite frecvent (unele sunt deja introduse în dicţionar, altele sunt „adaptate”).

      p.s. În română este „ideea”.

      Cu drag,

      Vio

      Reply
  8. Diana

    Am folosit ,, mă focusez (pe ceva)” mult timp; până când cineva mi-a atras atenția și am fost pusă într-o situație destul de neplăcută…

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.